luni, 30 iunie 2014

joi, 26 iunie 2014

dacă n-ai amintiri


frumosul de ieri: muntele, oamenii și ploaia.



râurile de nămol, hainele de împrumut, veselia și bucuria plouaților
inimile toate laolaltă
vântul, verdele
soarele puțin și printre picături
bucuria lui ”mai putem puțin...împreună” și ”oricum ar fi, împreună”
apa fierbinte, cănile cu ceai....”dacă n-ai amintiri” în pijamale și alte note și alte glume.
lumânările din tortul cuiva pe care nu știu și nu vreau să-l iert.

pietrele...pietrele lunecoase de ieri.
pâinea...pâinea rece și arsă găsită, împărțită, înmulțită!

și cele cinci minute de liniște și aer.




m-am gândit la tine, draga mea, în cele opt ore de munte și ploaie și în fiecare minut am văzut o bucurie, tu m-ai învățat să văd. ți le-am arătat, în sinea mea, pe fiecare și ți-am mulțumit la fiecare pas.
și nu numai ție!




marți, 24 iunie 2014

" Arta nu este niciodată însăși viața, ci expresia unei atitudini umane față de ea...”

 Henri Wald


sâmbătă, 21 iunie 2014





" Sufletul are în el o bună parte de somn. Sufletul neexersat- o parte și mai mare.” Citadela

vineri, 20 iunie 2014

Râu, rățușcă, vasilică

o Rață
o Rochiță
și un Rucsac

atât m-a costat să aud o nemaiauzită :
 - Dar pe tine cum te cheamă?
- Vasilica
- Ce nume frumos!

ei da!...?

pe ea o cheamă Nicoleta. ne-am cunoscut în fața blocului
în fața blocului meu, spre deosebire de în fața blocului altcuiva, e o ghenă de gunoi.
mai vine din când în când cu ai ei. și așteaptă până se triază și tranșează gunoiaele, se sortează sticlele sau se descoperă bunătăți.

era desculță
eu am avut mereu o feblețe pentru picioare goale. mi-am imaginat iarbă verde sub ele
și poteci de munte.

ezita, tremura, mai să zică, mai să tacă, în fine...și-a făcut curaj și mi-a cerut bani de opinci.
i-am dat un leu.
n-am crezut o secundă în opincile ei. numai noi, la Tălpălari, mai avem o dandana cu portul popular, dar țigăneii din lumea-ntreagă probabil cunosc alte estetici...

am vrut să-i dau ceva de mâncare, numai că, de-o săptămână de când m-am lăsat de zahăr, frigiderul meu e plin cu cen-armâncanimeniuri și ea părea destul de flămândă pentru cremă de migdale.

așa că i-am dat o Rață, o Rochiță și un Rucsac

și să vezi trei Râuri ce-au făcut din trei minute.


joi, 19 iunie 2014

acasă, cerul.

iulie 2013. fotografii de Cristina Fochi 



















Un pedagog de școală nouă

” Un maestru spiritual avea mai mulți discipoli, cărora le vorbea, în fiecare dimineață, despre ceea ce e bun și frumos și despre iubire.
Într-o dimineață. pe când se pregătea să vorbească, o pasăre s-a așezat pe pervazul ferestrei și a început să cânte. A cântat câteva clipe, apoi a zburat.
  Învățătorul s-a ridicat și a spus: ” Lecția de azi s-a sfârșit.”

(Jean Claude Carriere. Cercul mincinoșilor)




despre na Iv itate




( foto Bigu Cristi)






deocamdată, adultul din tine, copile
se hrănește cu nopți și cu zile
dar veni-va vremea când
nu va ma crește mâncând

adultul din tine va fi atât de adult
încât va uita că demult
tu l-ai ajutat să fie ceea ce este
tu l-ai invățat ce-i aia poveste

va ajunge să fie nerecunoscător
(cum oamenii mari le sînt copiilor)
te va uita într-un colț de minte
uitând că tu n-ai cum fi cuminte

va veni ziua când va încerca, disperat
vazând ca e trist când tu ești supărat
să te salveze pe tine, copilul din el.

Atunci, nu-l lăsa, ajuta-l. Nu-i răspunde la fel.


 Ivcelnaiv



luni, 16 iunie 2014

despre păsări






” Viața actorilor e, de obicei, plină de zgomot, obligați cum sunt să vorbească și să țipe (și nu numai pe scenă), ei țipă mult prea mult. 
Însă aici începem să apreciem tăcerea. Tăcerea este cea care dă naștere sunetului, mișcarea se naște și ea din tăcere, tăcerea e cea care conține adevărul relațiilor noastre ”
  (Andrei Șerban. Cartea Atelierelor)

sâmbătă, 14 iunie 2014

Daruri pentru super veghetor

Am primit o temă.
Să postez zilnic, până la ora 9, ceva frumos.
Și pentru că frumos e omul care mi-a cerut-o,
cu drag vreau să mă supun...
și să caut în zilele mele
daruri pentru super veghetor.


Frumosul de azi : un apus în dreapta și un curcubeu în stânga, iar la mijloc...stropi de ploaie mici mici mici, ca niște buburuze care gâdilă și chicotesc. I-ai simțit, da?


vineri, 13 iunie 2014

Cântec


M-a uitat Dumnezeu, gândindu-mă, 
până când gândul 
mi-a devenit trup.

M-au uitat frunzele 
adumbrindu-mă, 
până când nevăzutul 
mi-a devenit văzut.




                                                                                    
 Stau ca și cum cineva 
ar trebui să-și aducă aminte de mine 
și-ntre timp, ros de aer și nins 
mi se stinge lumina-n oricine.



Nichita Stănescu.

                                               






sâmbătă, 7 iunie 2014

Fluture,

 tu



 pe unde prin perdea

Putuși intra-n chilia mea?


 ...
Deschide-ți-i fereastra dintre ramuri
Să nu-și lovească frăgezimea-n geamuri.
                                                             Puiul luminii caută-ntr-afară.





Lovit în frunte poate să și moară,


 Aci, în foișorul nostru din cărare,
Unde nici nimeni, nici nimic nu moare,
Decât pe înserate vreo stea sau câte-o floare.