luni, 28 ianuarie 2013

despre dragoste ? și câțiva demoni

Viata bate tot

Pe stradă. O duduie voluptoasă, vorbește la telefon.

Are un păr superb.
Tocuri, pantaloni de trening, telefon roz...trecem cu vederea. pe fund cu litere ondulate: Furletta,
 în mâna libera, trei plase pline de la Kaufland...
Merge grăbită și :

”Tu nu-mi zici mie așa, că-ți trag două peste bot! Eu-s și femeie și bărbat! Auzi? Îs și femeie și bărbat!...”

Pauză
Așteaptă la semafor, e verde demult, nu trece...
Strigă deodată în telefon:

”Ți-am zis că te iubesc în morții mă-tii! Paștele și Biserica!...Ți-am zis că te iubesc!”

Mă uit la ea...e frumoasă, tânără...și deloc bărbată

La cinci minute mai departe 2 bătrâni... se țin de mănă.

Ea își ține pumnul în mâna lui, el n-are mănuși, ea are.
....Sunt simpatici...s-ar putea crede că și ei se iubesc...



vineri, 25 ianuarie 2013

Montaigne

" Nebunie este a potrivi dupa priceperea noastra ce-i adevarat si ce-i inselatorie"...



" Noutatea mai mult decat maretia lucrurilor ne indeamna sa le cautam cauza"


" Trufia si iscodirea sunt prapadurile sufletului nostru: una ne duce sa ne varam nasul in toate, iar cealalta nu ne da tihna sa lasam vreun lucru nestatornicit sau nehotarat "

luni, 21 ianuarie 2013

" Arta moderna este foarte confuza. Toti ratacim prin jungla asta, va asigur" Mario Vargas Llosa


" Ce impunator este cuvantul scris! Il citesc si ii atribui o importanta mai mare decat vorbei, dar importante sunt motivele pentru care el, autorul, scrie si pentru care oamenii vorbesc. Iata ce e important. " Lev Tolstoi


miercuri, 9 ianuarie 2013

semne bune anul are


" Dragă Doamne Doamne,
Azi împlinesc o sută de ani. Ca Tanti Roz. Dormn mult, dar mă simt bine.
Am încercat să le explic părinților mei ce-i viața, un cadou foarte tare. La început supraestimăm cadoul ăsta: credem c-am primit viața veșnică. După aceea îl subestimăm: ni se pare urât, prea scurt, mai c-am fi gata să-l aruncăm.
 În sfârșit, ne dăm seama că de fapt n-am primit-o cadou, ci doar cu împrumut.
Și-atunci încercăm s-o merităm. Eu, care am o sută de ani, știu despre ce vorbesc. Cu cât îmbătrânești, cu atât trebuie să dai dovadă de bun gust ca să apreciezi viața. Trebuie să devii un rafinat, un artist.
La zece sau la douăzeci de ani, orice prost poate să se bucure de viață, dar la o sută, când nu mai poți să te miști, trebuie să-ți pui la contribuție inteligența..
Nu știu dacă am reușit să-i conving.
Mergi și pe la ei. Fă-Ți treaba până la capăt. Eu am obosit un pic.

       
                                               Pe mâine, pupici,
                                                                      Oscar”