duminică, 30 mai 2010

câți ca noi?!

” după moartea unui melc, alt melc nu-i folosește scoica.
la oameni, purtători de adevăr cum sunt, nu se întâmplă ca la melci.
intimitatea-n care-i așează adevărul, cu ceilalți oameni și cu lucrurile, îi face să poată lua scoica altuia.
aceasta și este cultura în sens larg:
viața spirituală.
rămânem cu melcii în exactitate - fiecare cu scoica sa -
ori ne trecem scoicile unii altora ”

c.noica

în fața blocului, e-o paradă a melcilor...striviți

miercuri, 26 mai 2010

sunt student la medicină

și-mi disec primul cadavru.
îl cheamă Teatru
și e plin de fiere.
a murit clocotind în suc propriu...
și-a devorat mațele,
și-a donat rinichi tuturor celor care aveau sau nu nevoie,
și-a feliat creierul și l-a întins pe pâinea noastră cea de toate zilele,
și-a conectat inima la aparate de măsurat în lei, vulturi, potârnichi, reni, gâşte, păianjeni, peşti, stele de mare,
și-a îmbâcsit plămânii cu fum ca să-i umble coșarul hoinar, alungându-le oamenilor fel de fel de griji,
și-a zgâriat retina cu florile răului,
și-a spart timpanele cu descântece și vrăji
și-a cioplit în piele poruncile zeilor, blestemele lor,

a scos din timp cuiele și l-a lăsat să zboare...

disec deci, pe cât se pare, un sinucigaș, pe care încă-l cheamă Teatru.

for the vin

sunt cu o sticla de vin bauta ieri mai bogata si cu o sticla in jurul inimii sparta